CURS DE LEGISLATIE


Manevre si executarea manevrelor

  Manevrele executate de către conducătorii de vehicule pe drumurile publice sunt:

- depăşirea,
- oprirea,
- staţionarea,
- mersul înapoi,
- întoarcerea.

În acest capitol vom evidenţia modul de executare a acestor manevre precum şi situaţiile în care acestea sunt interzise.

Depăşirea

  Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.

Conducătorul vehiculului care se angajează în depăşire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o asemenea manevră.

Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus;
b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;
c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;
d) să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţial după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:

a) să nu mărească viteza de deplasare;
b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează.

Se interzice depăşirea vehiculelor:

a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată;
b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;
f) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea;
g) în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;
h) în zona de acţiune a indicatorului "Depăşirea interzisă";
i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere;
j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitare a coliziunii;
k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie.

Totodată este interzisă depăşirea coloanei oficiale.

Oprirea

  Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute.

Nu se consideră oprire:

a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la unităţile comerciale.

În funcţie de locaţia unde se execută această manevră, putem clasifica oprirea în două categorii:
- oprirea în interiorul localităţii
- oprirea în afara localităţii.

În localităţi vehiculele oprite voluntar pe partea carosabilă trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.

Pe drumurile cu sens unic, oprirea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie.

În afara localităţilor, oprirea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.

Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

a) în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a opririi;
b) la o distanţă mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri;
d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
e) în locul unde este instalat indicatorul „Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;
f) în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei;
g) la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;
i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Depăşirea interzisă”;
j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacă prin aceasta se împiedică observarea lor;
k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;
l) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
m) pe platforma căii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;
n) pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene.

Se interzice oprirea pe trotuare, cu excepţia cazului în care poate fi permisă parţial sau total, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.

Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.

Staţionarea

  Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare, de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile.

Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau în rampă, trebuie să bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.

Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat.

Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.

Se interzice staţionarea pe trotuare, cu excepţia cazului în care poate fi permisă parţial sau total, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.

Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul staţionării să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.

Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor:

a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;
b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării;
c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;
d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;
e) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului;
f) în pante şi în rampe;
g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.

Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

Mersul înapoi

  Este manevra de deplasare cu spatele a unui vehicul pe contrasens.

Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisă”;
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea;
h) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor.
i) pe o distanţă mai mare de 50 m;
j) la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice.

În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului.

Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

Întoarcerea

  Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.

Se interzice întoarcerea vehiculului:

a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisă”;
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea;
h) pe drumurile cu sens unic;
i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor.

INDICATOARE